Digitalizare în vremea pandemiei

Pentru că au trecut câteva luni de la momentul la care România intra în stare de urgență din cauza pandemiei COVID-19, acum este un bun prilej să reflectăm asupra schimbărilor pe care ar trebui să le implementăm astfel încât în viitor să fim mai bine pregătiți pentru asemenea situații excepționale, realitatea este că niciun stat nu a fost pregătit pentru ceea ce se întâmplă.

La nivelul țării, pandemia a scos în evidență necesitatea accelerării procesului de digitalizare pentru ca societatea să poată funcționa în parametri cât de cât normali. Mânați de nevoie, mai degrabă decât de dorință, actorii din sectorul public și privat au găsit soluții prin care să-și transforme modul tradițional de funcționare în încercarea de a se adapta situației curente, în care omul, ființă socială, a fost constrâns să devină o ființă asocială.

În sectorul privat, digitalizarea a fost mai accelerată și mai naturală, cel puțin dacă ne gândim la companiile care au implementat deja conceptul de home office și tehnici de conlucrare de la distanță, prin mijlocirea tehnologiei. Pentru majoritatea actorilor din sectorul public, însă, digitalizarea s-a dovedit a fi o reală provocare în contextul în care vorbim despre un sector care s-a opus cu stoicism oricărei încercări de schimbare a modului său clasic de funcționare. Necesitatea unei schimbări de mentalitate în ceea ce privește funcționarea serviciilor publice, astfel încât acestea să devină mai accesibile cetățenilor și mai eficiente nu este o noutate, dar pandemia a reconfirmat, practic, veche zicală: nevoia te învață!

Și, iată că o mare parte  din activitatea administrației publice s-a mutat online, a fost lărgită sfera taxelor și impozitelor care pot fi plătite online, prin platforma ghiseul.ro sau aici.gov.ro, instituțiile publice au fost obligate prin OUG 38/2020 să accepte înscrisuri în format electronic și semnate digital. Toate aceste schimbări sunt binevenite, dar reprezintă doar un timid pas spre o digitalizare adevărată. Digitalizarea la care fac referire ar trebui să fie o facilitate pusă la dispoziția cetățenilor, nu o modalitate a suprima total accesul fizic la serviciile publice. Realitatea este că trăim într-o țară în care mai puțin de 1/3 din populație are competențe digitale elementare și este evident că în procesul de digitalizare trebuie să se țină cont de acest lucru.

Prin urmare, o educare corespunzătoare a persoanelor care deservesc serviciile publice și a cetățenilor în vederea alinierii cunoștințelor și abilităților acestora cu tehnologia este următorul pas spre o digitalizare reală și efectivă, după schimbarea de mentalitate. Desigur că o discuție legată de digitalizare trebuie să aibă în vedere și faptul că pentru realizarea acesteia este necesară alocarea unor resurse bugetare care să permită actorilor din sectorul public să facă achizițiile necesare. Este de notat faptul că, după debutul pandemiei, nevoia de digitalizare a împins o parte dintre acești actori să inițieze procedurile necesare pentru achiziționarea de echipamente IT care să le susțină activitatea. Este cert că o parte a echipamentelor folosite în cadrul serviciilor publice ar fi trebuit înlocuite, fiind uzate, lipsite de suport și de posibilitatea de update-uri, ceea ce ar fi putut conduce la  breșe de securitate. Cu toate acestea, consider că digitalizarea serviciilor publice trebuie să aibă în vedere, în primul rând,  achiziția unor servicii de specialitate care să asigure disponibilitatea, continuitatea și securitatea serviciilor publice desfășurate prin intermediul echipamentelor IT. Serviciile de calitate sunt cele care fac diferența și conferă un avantaj competitiv.

Și, dacă tot discutăm despre servicii, se cuvine să menționăm că există și în spațiul mioritic posibilitatea de achiziție a serviciilor de tip infrastructure as a service (IaaS).

Ce înseamnă asta?

Un prestator de servicii IT întocmește un necesar de echipamente, pe care le pune la dispoziția clientului cu plata unui tarif lunar fix, tarif care include și serviciile de administrare și mentenanță a echipamentelor.

Noi am implementat cu succes acest tip de servicii pentru o parte dintre clienții nostri, iar printre avantajele acestor servicii putem enumera:

• reducerea drastică a costului de achiziție, care de fapt devine o cheltuială operațională al cărei cuantum se determină în funcție de durata contractului;
• este un serviciu complet, în sensul în care clientul nu își mai bate capul cu instalarea echipamentelor, configurarea acestora, achiziția de licențe, garanția echipamentelor, migrarea datelor, familiarizarea IT-iștilor cu echipamentele. Mai mult, orice furnizor de servicii serios va instala inclusiv o aplicație de monitorizare a echipamentelor, care va emite alerte atunci când anumite echipamente nu funcționează în parametrii definiți, reducând, astfel, timpul alocat diagnosticării și remedierii incidentelor nedorite;
• garanția suportului specializat oferit în limba română, la care de regulă se oferă acces printr-o adresă de e-mail sau un număr de telefon, fără a mai fi necesar să treci printr-un call center sau o aplicație de ticketing;
• posibilitatea de achiziție a echipamentelor la finalizarea contractului, la un preț mult redus, comparativ cu cel al achiziției unor echipamente noi de același fel;
• Pentru o reprezentare mai clară a serviciilor acoperite prin IaaS, găsiți o imagine sugestivă, la finalul acestui articol.

În condițiile în care se vorbește tot mai mult despre iminența unei crize economice pe fondul pandemiei, trebuie să menționăm inclusiv faptul că prin achiziția serviciului IaaS, banii vor ajunge, în final, la o companie românească și nu în buzunarele giganților care produc echipamente IT.

Prin urmare, cred că din cele întâmplate în ultimele luni ar trebui să tragem concluzia că amânarea la nesfârșit a digitalizării expune societatea și serviciile publice riscului de a se vedea paralizate în cazul apariției unor situații excepționale, cum s-a întâmplat și în cazul apariției  aceastei pandemii globale.

Deși este un demers care presupune o schimbare de mentalitate, un proces de educare în spiritul adoptării tehnologiei și niște costuri pentru a asigura infrastructura necesară, trebuie să fim mai deschiși la ideea de digitalizare a serviciului public pentru ca acesta să fie în mod real un sprijin pentru cetățeni. Și, așa cum am arătat, există soluții care să nu încarce excesiv bugetele actorilor din sectorul public.

Important este să nu ne pierdem elanul și să fim consecvenți până la final.